Curtea nobiliara Kendeffy

Curtea nobiliara a Cândestilor (Kendeffy)
Curtea cneziala a familiei Cândea (cneaz al Tarii Hategului inaintea administratiei maghiare din Ardeal), a fost construita in secolul al XIV-lea pe ruinele unor vechi edificii romane.
Monumentul se afla in centrul localitatii, fiind construit dintr-un ansamblu de constructii care cuprinde o cladire rezidentiala, capela de curte, grajd, anexa, moara si biserica. Materialele descoperite pun in evidenta o evolutie din preistorie, perioada romana si Ev Mediu, pana in zilele noastre.
Cod sit: 90887.01

Raport de cerecetare arheologica
Colectiv: Zeno Karl Pinter, Marian Tiplic (ULB Sibiu), Mihai Castaian (MCDR Deva)

Initierea proiectului de restaurare a curtii nobiliare a Cândestilor din Râu de Mori, a fost ocazia deschiderii în toamna anului 1997 a cercetarilor arheologice sistematice continuate în campaniile din anii 1998, 1999 si 2000.
Monumentul se afla în centrul localitatii Râu de Mori, fiind constituit dintr-un ansamblu de cladiri, care cuprinde o cladire rezidentiala, capela de curte, grajd, anexa, moara si biserica paraclis. Materialele descoperite pun în evidenta o evolutie din preistorie, epoca romana si Ev Mediu, pâna în zilele noastre. Tehnicile de investigatie au inclus realizarea pâna în prezent a 9 sectiuni si 18 casete, studii de parament, analiza mortarelor, care sa permita descifrarea evolutiei arhitectonice a acestui complex.
Campania arheologica din vara anului 2000 la curia nobiliara din Râu de Mori, a avut drept scop principal lamurirea unor aspecte mai putin clare legate de succesiunea si evolutia monumentelor respective. Astfel investigatia s-a concretizat prin realizarea unei sectiuni S. 9 în capela curtii si a unui numar de patru casete de dimensiuni diferite, în zona aceluiasi monument.
• S. 9, de 6 x 2 m, a fost plasata în fata altarului capelei, intersectând perpendicular S. 1 din 1997. A fost din nou pusa în evidenta prezenta pavimentului de caramizi, a unui picior de zidarie si caramida, probabil apartinând amvonului capelei, a criptei funerare, dar mai ales existenta unor substructii extrem de trainice de piatra si mortar de var, care se pare ca au fost suprapuse de catre corpul capelei calvine.
• C. 15, cu dimensiunile de 2 x 2 m, a fost plasata pe latura estica a capelei, paralela cu C. 4 / 1998 si S. 8 / 1999. S-a pus în evidenta faptul ca pe latura rasariteana a capelei zidul este dublat cu înca un rând de piatra având cca. 0,25 m, iar prin extinderea sapaturii a fost descoperita existenta unui alt zid plasat la 2,3 m paralel de zidul capelei, având grosimea de 0,45 m si a carui prezenta explica provenienta celor 2 m de depuneri materiale amestecate care au umplut acest spatiu delimitat.
• C. 16, a fost plasata perpendicular pe S. 9, având dimensiunile de 1,6 x 2 m, în vederea degajarii criptei si observarii zidariei suprapuse de capela. Cripta are dimensiunile interioare de 2,9 x 1,7 m, cu zidurile de piatra înalte de 0,95 m, acoperita cu o bolta de caramida cvasicilindrica, care se închide la 1,7 m fata de nivelul de calcare. În momentul de fata cca. 50% din spatiul interior este colmatat ca urmare a repetatelor interventii din veacul al XVIII-lea pâna în anii ?80.
• C. 17, având o forma trapezoidala, în prelungirea ideala a S. 8, intersecteaza actualul zid de incinta a curiei, care prezinta un duct oblic; a fost realizata pentru a observa adâncimea fundatiei respectivului zid.
• C. 18, cu dimensiunea de 2 x 2 m, se plaseaza în coltul de decros estic al capelei, punând în evidenta existenta unei podine de mortar, dar si prezenta unui zid trainic având directia de evolutie N – S, încalecat de zidul capelei calvine si caruia îi corespund substructiile din interiorul capelei.
Tergiversarea lucrarilor de restaurare pune în pericol structura de rezistenta în special a cladirii curiei nobiliare, precipitatiile ajungând sa afecteze boltiile pivnitei, producând distrugerea unui monument cu caracter special, locul de rezidenta al celei mai importante familii cneziale din tara Hategului.

Bibliografie
1. Z. K. Pinter, M. Castaian, M. Tiplic, în: Cronica Cercetarilor Arheologice din România – campania 1998, Vaslui, 1999; idem, Cronica Cercetarilor Arheologice din România. Campania 1999, Deva, 2000, p. 80.
Sursa:
http://archweb.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2001/rapoarte/169RaudeMori.htm

Print Friendly, PDF & Email